Luna contine de 100 de ori mai multa apa decat se credea pana acum

Nu numai ca suprafata Lunii contine o cantitate insemnata de apa, asa cum doua cercetari NASA au demonstrat in octombrie anul trecut, dar un nou studiu arata ca interiorul Lunii ar putea avea de o suta de ori mai multa apa decat s-a estimat pana acum.

Recentele cercetari si analize spatiale au relevat prezenta atat a apei inghetate pe fundul craterelor, cat si a multor zone de gheata la suprafata, acoperite de un strat de praf.

Aceste cantitati de apa si de gheata ar fi putut fi aduse pe Luna de comete si asteroizi care au intrat in contact cu suprafata ei.

Insa potrivit unui studiu publicat in Proceedings of the National Academy of Science, pe Luna exista cantitati mult mai mari de apa, iar aceasta descoperire ar putea deveni esentiala pentru viitoarele misiuni de explorare spatiala.

"Apa ar putea fi omniprezenta in interiorul Lunii", au afirmat autorii studiului. "Timp de peste 40 de ani am crezut ca Luna este arida. Am descoperit insa ca procentul de apa variaza de la 64 de parti la un miliard pana la cinci parti la un milion - cantitatile de apa fiind de cel putin 100 de ori mai mari decat aratau rezultatele precedente", a explicat Francis McCubbin, de la Carnegie Institution of Washington, coordonatorul studiului.

Rezervele de apa nu sunt imediat accesibile, deoarece ele sunt incorporate in rocile din interiorul Lunii. Cei mai multi oameni de stiinta considera ca Luna s-a format atunci cand un corp de marimea planetei Marte s-a ciocnit cu Terra, in urma cu 4,5 miliarde de ani.

In urma acestui impact a fost proiectata in spatiu o cantitate mare de materii care s-au compactat ulterior, dand astfel nastere satelitului natural al Pamantului.

Magma s-a format in timpul acestui proces, iar anumite molecule de apa au fost conservate in interiorul rocilor, dupa ce magma s-a racit si s-a cristalizat.

Cercetatorii americani au analizat mostrele prelevate in urma cu 40 de ani in timpul misiunilor Apollo de pe Luna. Rocile aduse pe Terra prezinta urmele chimice ale hidrogenului si oxigenului, determinandu-i pe specialisti sa afirme ca acestea contin apa.